geluungureanublog

Redau mai jos un poem din acest volum coceput prin tehnica poetică a palimpsestului OARA Hai, vino! Abia, abia, se aude chemareaobscură ce stă să se prăbușeascăîn iluzii.Odaia de somn copleșită, împingedin vis copila, făptură neîntregită, spreadoratorul deplin.Cu simțuri răsfirate de om nătâng,nu vei găsi ieșireadin brâul sorții :fără scăpare se va destrăma din cuibspre…

GELU UNGUREANU INVOCAȚII IN REM (Antologie lirică) Prefață de Adrian Alui Gheorghe Traducerea poemelor în limba franceză, realizată de scriitoarea și traducătoarea Amalia Achard EIKON București 2026STATU- QUONu se mișcă mai nimic. Doarumbra mea se scarpină nervos. Toamna găsește gospodarii cu ochii fixați în golulcerului. Singurul adevăr e pomulîn care atârnă un măr zbârcit.Tăcerea se…

GUST REPULSIV Din trecut nu rămâneabia un capătde cale-ntr-o răscruce ―și-acolo sunt eu. Nu am decât un argumentla-ndemână, hărăzit săfie circumspect laorice năpustire,cândtot crește împrejuru-mineliniștea-nțeleaptănăscută în fapte scăpătate-ndatorii din dragoste amară ―de m-aș ascunde precum unasfințit curat din cale-afară.

CAST Bogate-s orizonturile cuchipuri plecate, ce îșițin răsuflareași-așteaptă vorbede la noi, oriun sejur inlunga noapte. Privește! Veșmântul nu-mi aparținemodeiși nici creației divine;l-am procurat cu zeci de aniîn urmăcând straiele se moșteneaunumai din zariștivirgine.

Este orala care glasurile se trezesc:glasuri spășite,glasuri încoronate, origlasuri înrobite. Unele cer îndurare, alteleizgonirea plictisului, iartot mai multe pretind ―libertatea de a nu fi,când altele cerșesc

Răspândiți în târgulinsensibil.Doamne, câtă risipă de regrete,câte artefacte nevândute…Armăsarul vecinului necheazăsfâșietor după soața abiaînstrăinată ― mezat mortal!,tocmai când maimuțacircarului șterpelește pălăriaînflorată a doamnei Bovary,și-o îndeasă pe chelia stăpânului,suplinind spectacolul cu o suităde bezele… Se naște ocazia rară de licitare a secretelor grele și bișnițăreală a puilor de piropopircăniță abia izvodiți.

Mustrare,ca un foșnet tăios.Monade ignorante se frământăminusculși profund; le paște o ruptură,de rușine, ori de prea lungulmariaj ―nepotrivire de caracter. Voi urme ce-ați rămas însemnepână când veți dăinui ―așa de obosite și neînsemnate?